jjgonzales

un şofer sperios e mai degrabă stângaci. un şofer meseriaş se bazează mai ales pe dreptu’. regula nu se păstrează şi pe terenul de fotbal. în schimb, pe şosele, se vede clar că piciorul drept e privilegiat. mai ales pe autostradă. [ ]

© footballshirtculture.com

brazilienii or renunţa vreodată la culoarea auriverde ? sau croaţii la pătrăţălele roşii ? sau italienii la albastru, care nici măcar nu e pe steag ?
asta se-ntâmplă la noi. suntem mai disperaţi după un ban cinstit. sau cum zicea Lupescu, spaniolii arătau prea frumos la Euro 2008 în roşu şi de… dar la fel de frumos arată şi cehii, elveţienii, austriecii, belgienii, macedonenii şi albanezii.

nu vreau să văd roşu în faţa ochilor ! [ ]

presupusul Teodorescu Cristian-Pavel

update: de fapt cv-ul e din 2005. băiatu’ e născut în ‘82. la vremea care a redactat cv-ul avea 23 de ani.

de ceva vreme tot vreau să-mi mai updatez cv-ul. poate, poate iese ceva ! păcat că nu am ce să scriu în el. şi când credeam că nu am ce să mai fac, mă cheamă unu’ să-mi arate un mail primit. în primul rând vreau să precizez că nu pot să evaluez veridicitatea celor ce urmează. presupunem că sunt numai adevăruri. ei aşa zic.

directorul unei firme de vânzări de calculatoare din Constanţa a primit pe mail un cv, care e disponibil în continuare. cv-ul e atât de original şi de sincer încât nu are cum să nu-ţi placă. în timp ce lecturaţi, nu vă grăbiţi să săriţi mai departe. s-ar putea să pierdeţi ceva monumental.

pentru mine a devenit o sursă de inspiraţie. ce e scris italic îmi place mie mult de tot. [ ]

© freneticwanderings.com

a trecut şi valentine’s day. mai astept puţin şi pot să ies din ascunzătoare şi să mă bucur de alternative. dar nu sunt singurul. competiţia e strânsă, pentru că doritori sunt mulţi.
astfel, trebuie să te promovezi cât mai bine şi cu orice ocazie care ţi se iveşte. e ceva în genul emisiunilor tabloide la care apar întruna nişte aceiaşi oameni. obţin expunere, devin un brand, nu contează dacă imbecil sau nu.

când începi un lucru, de obicei o iei de la zero. e ca o cursă de formula 1 în care ai fost retrogradat pe ultima poziţie. imediat după start începi să de depăşeşti şi tu tot ce se poate. primul adversar are deja un avantaj. are aproape 90.000 de vizualizări pe youtube într-un interval de o săptpmână. [ ]

pulp fiction

la mine a ajuns mai târziu. probabil pentru că stau departe. în continuare vom vedea spoof-ul câştigător din cadrul competiţiei mtv’s basterdize tarantino. câştigători au fost the granger brothers, care au parodiat discuţia dintre travolta şi samuel jackson legată de royal cheese, din filmul pulp fiction. dacă nu aţi văzut filmul, asta e. dar se p*şă pe avatar. ca să vă vin în ajutor mai întâi puteţi vedea scena originală, iar apoi spoof-ul. [ ]

când eram mic, aveam prieteni din cartier care erau adevăraţi cascadori. săreau de pe macarele, din blocuri în construcţie, de pe garaje. de fapt se sărea de pe orice care-ţi permitea lucrul ăsta. am încercat şi eu de câteva ori, dar de obicei rămâneam cu o cicatrice. la 14 ani am contorizat 6. văzusem eu în filme că chicks dig scars. dar nu am observat niciodată o legătură directă între cicatrici şi succesul meu amoros.

când mă uit la filmuleţul cu ruşii care sar în zăpadă de bloc nu mi se pare nimic neobişnuit. îmi aduce aminte de copilărie. şi de un mit din cartier; a venit poliţia după cel mai tare cascador de la noi, goe, şi ca să scape, a sărit de la etajul 3 pe asfalt. nimeni nu a văzut efectiv asta, dar toată lumea vorbea despre săritura lui. [ ]

eu ştiu o grămadă de tineri bărbaţi care sunt manipulaţi cu bună ştiinţă de prietenele, amantele, soţiile lor, şi nu pot să iasă din casă fără să ofere detaliile exacte legate de activitatea lor. nasol şi cu telefonul mobil. de câte ori să spui că nu mai ai baterie, nu ai avut semnal sau nu l-ai auzit ? ca să dovedeşti că nu eşti undeva, trebuie să răspunzi ! [ ]

mai sus se poate observa o cutie neagră. ce e în ea ?

românii se pricep la orice. dintre toate orice-urile s-a remarcat mai ales prin politică şi fotbal. de ceva mai multă vreme se pricepe şi la publicitate.
o reclamă pe care nu o înţelege e proastă. o campanie care are un mesaj amuzant e bună. o animaţie 3d văzută la imax devine un film bun. ultima remarcă nu e din aceeaşi categorie, da’ am vrut eu s-o repet. încă o dată .

când trebuie să decizi dacă o campanie e reuşită, dacă un mesaj are relevanţă sau dacă o reclamă e bună, trebuie să analizezi totul prin ochii şi mintea celor cărora le este adresată. dacă-ţi place ţie, nu înseamnă că e bună. dacă nu-i place vecinului de la 3 nu înseamă că e proastă. important e cum o judecă majoritatea statistică. [ ]

© amanda

A trecut mai bine de o săptămână de la ultima mea confesiune.

Însă timpul acesta nu a fost petrecut în limitele regulilor la care m-am obgligat aici, în faţa ta şi a elefantului tău, să le respect. Oooo, nuuu, am căzut din căruţă şi m-am lovit de adevărul dur al fiinţei mele slabe (un strop melodramatic pentru audienţa feminină din sală), de o slăbiciune pe care speram să o pot învinge de data aceasta, dar se pare că voinţa dinţişorului dulce a fost prea puternică pentru mine.

Ce a ales Atotputernicul Dinţişor de data aceasta pentru mine? [ ]

o puştoaică franţuzoaică care vrea să vindece lumea pe muzica lui michael jackson.
ea chiar vrea ! minunată puştoaica ! [ ]