
în ultima vreme e din ce în ce mai greu să găseşti un film bun la care să te uiţi. de cele mai multe ai un pic de speranţă când sinopsisul de pe imdb pare interesant. e unu’ care intră în visele tale şi te manipulează sau moneda de schimb în viitor o să fie timpul. ai argumente să te uiţi, dar după ce-l vezi ai motive să regreţi.
ceea ce distruge un film cu potenţial e povestea. dacă nu ştii să o expui cum trebuie, răsuflă. ideea e mişto, începutul e captivant, da’ dup’aia? dacă vorbim în continuare de filme, producătorul o salvează cu 3D-uri şi cgi. o oră şi ceva, uneori chiar două, e un pic cam mult de pierdut.
tocmai d’asta vă ofer 10 minute in cap de poveste. o poveste spusă interesant, o poveste cu o idee mişto, una care e şi reală. ca să fie clar, nu e film. e doar o poveste relatată de un tip în cadrul unor sesiuni de povestit la themoth.org. dacă nu ştiţi deja, themoth.org e un grup dedicat artei şi meşteşugului de a povesti. ideea a plecat de la întâmplările pe care le spui prietenilor la o bere, care pot fi destul de interesante şi pentru alţi oameni. e un fel de ted.com, dar dedicat oamenilor oarecare şi oricărui fel de întâmplare.
mai jos e povestea unui israelian, Moran Cerf pe numele lui. nu e nevoie de sinopsis. doar daţi play!
cutia de bere, felia de pizza, facultatea, un bar, două baruri, cel mai bun prieten, una dintre prietene, bancomatu', birou', chiritză, terenu' de sport, staţia de metrou, linku' către blogu' ăsta, ţigara de după, ţigara dinainte, frigideru', patu', cheia, telefonu', ultimii bani, singurul tricou curat, chiar şi elefantu'. altfel... înseamnă că te uiţi din direcţia greşită !
vreau şi eu să zic ceva