
tradiţie de pe la noi
de multe ori am observat că la Hollywood se obişnuieşte să se lanseze în acelaşi an un grup de filme, toate pe aceeaşi temă. motivul poate să aibă legătură cu faptul că subiectul respectiv e de mare interes, cum s-a întâmplat cu filmele pe tema războiului din Iraq. sau pentru că primul film din serie a avut succes şi poate e o vacă de muls tema aia.
mai e şi varianta mai fantezistă în care toţi scenariştii şi/sau producătorii sunt abonaţi la acelaşi newsletter în care se prezintă trend-urile contemporane. sau toţi au o aceeaşi muză.

ADfel – Grand Spoof
ce e an, ca anu’ trece. la fel şi vine. asemănător, ediţia de anu’ ăsta a festivalului de publicitate ADfel a venit. mai devreme ca anul trecut, dar a venit. unul dintre cele mai ca lumea momente e Grand Spoof. oameni vizionari, cu o cameră în mână, încearcă să facă mişto de ce le trece prin minte. dacă anul trecut au fost multe spoof-uri ca lumea, anu’ ăsta e profund dezamăgitor. 19 înscrieri, dar mult mai slăbuţe ca în anii precedenţi. unul dintre motive poate fi tocmai faptul că anul ăsta festivalul debutează mai devreme, iar cei interesaţi au fost luaţi prin suprindere.
n-am vrut să mai aştept să le văd proiectate la La Motoare şi în uikend am luat la rând spoof-urile şi mi-am făcut şi eu un top 3.

Robbie Williams live at Knebworth
în 2003, undeva prin Anglia, mai exact la Knebworth, Robbie Williams a avut un concert. unde, bineînţeles, a cântat. pâna azi, nu ştiam de acest concert, care, după ce veţi citi şi viziona filmuleţele de mai jos, o să devină faimos. cel puţin pentru voi.
o scumpă şi simpatică amică a pus pe facebook un filmuleţ cu prestaţia lu’ Robbie a melodiei Come Undone din cadrul concertului. şi punea accent pe ce se-ntâmplă pe la minutul 1:30, când o gagică urcă pe scenă. tipa îi pune mâna pe fund, Robbie mâna pe ţâţă, se sărută. fantezie devenită realitate pentru toate tipele. acest filmuleţ constituie proba A.
acum sunt vremuri de criză. ce-mi mai place când orice omuleţ de pe stradă, puştan sau nu, o bagă p’aia, deja clasică, cu dacă e criză !. tocmai pentru că toată lumea este conştientă de vremurile astea, echipa pc garage a demonstrat că este alături de clienţii fideli. şi le-a trimis un mail, ăla din poză, să arate că se gândesc la ei. când nu mai sunt bani pentru nimic, e evident că e bun şi un discount 0. 0% sau 0 lei, e bun acolo. decât nimic !?
la mare, pe terase sau pe plajă, unii poate au văzut, alţii auzit, ceilalţi mirosit sau gustat noua băutură, pe numele ei de fată, miranda. singurul lucru care se ştie până acum despre miranda este că e bună. era nevoie de câteva detalii suplimentare şi răspunsuri la unele întrebări.
conform China Patent Nr: ZL 99 1 15509.2, a apărut pe piaţă ultima sculă de chestie multifuncţională din lume. e lopata care e orice altceva şi abia în ultimu’ rând, lopată. când o să daţi play la filmuleţ să nu aveţi impresia că tot ce o să vedeţi se rezumă la săpat. sunt probabil cele mai tari 9 minute pe care le poate oferi o reclamă.
lumea realizează că vechiul briceag de la Swiss Army e deja trecut acum; îl face de ruşine. viitorul e lopata armatei din China.
oricât de mult am încerca să ne ferim sau să credem că nu suntem de fapt nişte numere, o să eşuăm. cel puţin când ne privim din perspectiva consumului. individul nu contează. contează populaţia reprezentativă, segmentul, target-ul, nişa. niciodată tu.
vreau pe această cale să-mi cer scuze oficial celor 163 de persoane care, pentru mine au devenit în scurt timp doar numere. şi pentru că nu am mai trimis pe mail rezultatele. o explicaţie oficială ar fi că am avut probleme cu centralizarea adreselor de mail
.
dacă vă convine explicaţia de mai sus, acum puteţi citi despre cercetarea făcută. există o variantă mai scurtă, mai mult < mai puţin ?!, dar şi o variantă pdf a disertaţiei. aceasta poate fi downloadată de aici.

la alde elements
sâmbătă a fost frumos. mai ales afară. nu era nici cald, dar nici frig. o zi potrivită să-l duc pe un amic gurmand la restaurantul tizului său, la La Cătălin, să vedem dacă poate să mănânce tot din farfurie. evident, a putut. la fel şi eu
. ne-am odihnit burţile pline, ne-am uitat la un căţel pe arcuri şi am fost prin Herăstrău.
ne-am plimbat molcom pe malu’ lacului şi ne-am oprit la o terasă, pe ponton. elements pe numele ei. frumos acolo. mese albe, scaune tapiţate cu piele. la fiecare mişcare, pantalonii se frecau de pielea de pe scaune şi scoteau un sunet. toată terasa părea că se bese necontenit, contrar statusului social pe care-l afişau clienţii.
marţi seară, pe protv, erau 1,6 milioane de telespectatori cu ochii aţintiţi pe emisiunea frumuseţe pe muchie de cuţit. cu au o asemenea audienţă, emisiunea şi-a adjudecat minutul de aur (minutul cu cea mai mare audienţă a zilei). dacă te-ntrebi cum naiba poate emisiunea aia să aibă atât de mulţi telespectatori, uită-te la poza de mai sus. cea mai radicală transformare de până acum !
la prima impresie, ai zice că au luat două poze şi le-au alăturat pentru a obţine un contrast cât mai mare. de fapt e vorba doar de laser, cuţite şi dinţi noi. e de admirat ce poate să facă ştiinţa şi tehnologia în ziua de azi. e vorba veche: nu există femeie urâtă, doar bărbaţi care au băut prea puţin. acum putem apela la o nouă zicală: nu există femeie urâtă, doar femeie care nu au fost la ‘frumuseţe pe muchie de cuţit’.
dar ceea ce se întâmplă în plan psihosocial e clar ignorat de sutele de mii de telespectatori. poate şi de producătorii emisiunii care şi-au atins targetul.

aici m-am jucat eu un pic. logoul e de la adevărul.ro
ştiu că voi nu vă uitaţi la Eurovision. eu mă uit de când eram mic. e greu să renunţ la o tradiţie de primăvară. tocmai d’asta mă uit şi la selecţia naţională când e la tv. anu’ ăsta am văzut-o cu chiritză şi am făcut un pariu să vedem care gineşte melodia de pe ultimu’ loc. deşi melodia aleasă de mine a avut cele mai puţine voturi, din cauza sistemului de punctaj, la final a avut zero puncte. la fel ca cea aleasă de chiritză. deci n-am câştigat oficial.
revenind, anul acesta vom fi reprezentaţi la Oslo de Paula Seling şi Ovi cu a lor melodie, Playing With Fire. melodia e simpatică, dar nu extraordinară. poate prindem un top 10. ca să ne crească şansele şi să fim în rând cu Europa, ne-am tras repede un videoclip. şi nu orice fel de videoclip.
ăsta e un blog cu elefant. de fapt, e singurul blog cu un elefant.
dacă vrem să fim mai specifici, e blogu’ cu elefantu’ care zboară. ultimul elefant care zboară ! de ce zboară ? pentru că are aripi ! 'ai... fără întrebări stupide.
de ce e bun un elefant la blogu' omului ? se ştie faptul că un elefant are o memorie uriaşă. doarme în picioare şi e uimitor de inteligent (are cel mai mare creier dintre animalele terestre).
nu e deloc recomandat să-l trezeşti din somn şi doarme când dorm şi eu. e altruist, iar aripile, la traficul ăsta din bucureşti, sunt mai mult decât magice.