jjgonzales

unii deja stiu, altii or sa afle. urmatoarea senzatie dupa facebook, twitter o sa fie lockerz.com. lockerz.com e un portal web care, teoretic, vrea sa-si conecteze membrii prin continut, comunitati si e-commerce. important e ca inca nu a fost lansat oficial, lucru care trebuie sa se intample in toamna asta. deci mai e putin.

ca sa vina cat mai mult popor, lockerz.com e exclusivist; nu poti sa te inregistrezi decat pe baza de invitatie. odata inregistrat te-apuci sa strangi puncte (la ei le zice PTZ). momentan, faci puncte cand te loghezi (o data pe zi) si raspunzand zilnic la o intrebare amarata de genul care cantec te defineste ? sau unde iti place sa iesi in oras ?.

existau vremuri cand puteai sa trimiti sms-uri de pe myx.net. in afara erau cateva chiar bune. sms.ac era faimos pentru ca se creau grupuri de useri si daca erai inspirat sa alegi un grup numeros iti suna telefonu’ intruna. mai era unu’ room nu-stiu-cum punct net unde puteai sa te abonezi la niste notificari: horoscop, banc, ce s-a-ntamplat in ziua ei.
toate erau moca ! acum nimic nu prea mai e.

insa, niste baieti (sau poate unul singur) au dezvoltat un mini-portal web2sms. adresa la care se gaseste este moove.ro. daca nu-ti faci cont poti sa trimiti 3 sms-uri pe zi. daca iti faci cont o sa ai (cel putin aparent) sms-uri nelimitate. in plus header-ul sms-ului va fi modificat iar destinatarul va vedea ca sursa numarul tau de telefon. singurul dezavantaj e ca la sfarsitul mesajului apare amintit si moove.ro.

acum o luna m-am mutat din bârlogul lui urse intr-un apartament nou. eu am vazut prima oara noua mea casa chiar in ziua mutarii. si cand caram noi genti, mobile (a nu se citi telefoane), monitoare, am vazut pe o usa de la parter un afis cu un anunt. apartamentul exact de langa noi intra intr-un proces de renovare care dura 30 de zile. isi cereau scuze pentru deranjul pe care o sa-l provoace vecinilor. uite dom’le ca exista si bun-simt !

anu’ asta iar s-au dat niste premii nobel la oameni care au marcat lumea. prin ceea ce fac. in domeniile stiintifice e usor de inteles de ce au castigat unii aproape 1,4 milioane de dolari americani. mai naspa de aia care sunt nevoiti sa-mparta.
si, ca la scoala generala, premiantii de anu’ asta au fost:
- la fizica au fost 3 baieti recompensati pentru studiile in domeniul fibrei optice si inventarea si perfectionarea CCD-urilor ( camerele digitale ).
- la chimie au ridicat mana sa raspunda alti 3 scolari care au pierdut vremea cu studiul ribozomilor, fabricile de proteine din organism care decodifica informatia din ADN in viata.
- la economie am lipsit. dar cei doi castigatori se fac vinovati de analiza guvernarii economice.

Samuel Beckett, nu personajul din capcana timpului (quantum leap), a zis intr-o nuvela din ‘83 “Ever tried. Ever failed. No matter. Try again. Fail again. Fail better.”
tipu’ din filmulet e totusi un exemplu de determinare si ambitie la un loc. el se apropie de acel perfect fail. prima impresie e ca ar fi beat !

eu am vazut oameni beti. am fost si eu beat de atatea ori, dar niciodata in felu’ (observati ca nu zic hal) asta. de obicei, cand bei cu masura, la un moment dat depasesti masura si nu mai poti sa te tii pe picioare. e normal. nu mai poti sa ridici nici privirea din pamant. borasti si zaci ! asta se uita-n sus cu ochii larg deschisi.

faptul ca el intra in magazin si se duce sa-si ia un six pack nu-l face beat sau betiv. asta e o dovada circumstantiala.

cu aceasta ocazie vreau sa le transmit un calduros hei-hei, pandurii lu’ micu si beuran !

in targu-jiu, o profesoara de istorie a organizat un eveniment de comemorare a holocaustului. epic fail la istorie !

despre cine a fost hitler ? trebuie văzut !

am plecat la masa (cu masina) impreuna cu unii dintre colegii de munca la la cătălin, unde e mancare multa, buna si convenabila ca pret. dar nici nu stiam noi ce ne-asteapta pe drumul de intoarcere.
totul in 10 minute…
prima noastra intalnire a fost cu un sofer care a iesit la agatat nu gagici, ci alte masini. ca sa-i creasca sansele de reusita si-a lasat roata de rezerva sa atarne pe o bara in spatele masinii.
fiind incepator n-am filmat corespunzator si a fost nevoie de o post-editare pentru a roti imaginea cu 90 de grade. se pare ca am rotit si sunetu’, ca nu mai e.

azi e ziua mea. nimic altceva decat inca un pas spre moarte. mie nu-mi place cand e ziua mea pentru ca, involuntar, trec in retrospectiva ceea ce (mi) s-a intamplat timp de un an. acelasi lucru il fac si de revelion. singura diferenta e ca de revelion am bani si nu platesc doar eu bautura. de ziua mea, aproape niciodata nu am. nici anul asta nu face o exceptie.
si toti se-asteapta sa ii scot la o bere, sa bem, sa radem, sa povestim lucruri. berea o bem oricum, dar prefer sa beau de ziua altuia. cel mai mult imi place sa beau fara vreun motiv special. cele mai ca lumea seri cu bere sunt alea care nu anuntau nimic la inceputul lor. niciodata cand ai asteptari ceea ce se intampla nu se ridica la nivelul lor. daca totusi se-ntampla, inseamna ca ai asteptari foarte mici. dar asteptarile mici nu sunt de fapt asteptari.

la ora 00:59 i-am dat mesaj lu’ urse ca i-am fi pierdut cheile… si adresa. deranjat in barlogul sau la o ora tarzie mi-a raspuns: Poate chiar vrei sa te caut! Puteati sa va platiti facturule si va era mult mai simplu. am reprodus exact textul mesajului ca sa se vada ca i-a tremurat degetul pe tastatura cand a vrut sa scrie facturile.
acum ramane sa stabilim niste vizionari !
in loc de noapte buna, un mesaj pe intelesul unui urse: mori, mori !

pentru prima oara personajul principal al unui post nu o sa fie chiritza. asta e, se-ntampla si celor mai buni ! pentru prima oara, dar si ultima, meseriasu’ e urse cristian. pe numarul lui de telefon, 0741.094.111.
in mai, anul trecut, m-am mutat impreuna cu 2 preteni undeva la capatul pamantului. diham / costin georgian e denumirea mai familiara. intr-un apartament cu 3 camere, nici prea-prea, nici foarte-foarte. avea aragaz, frigider, masina de spalat, centrala proprie, aer conditionat (mai putin la mine-n camera… taranii). am platit 3 luni in avans si o luna de garantie. chiria pe luna era 550 de euro.

urse nu ne-a deranjat niciodata, noi ii dadeam banii la timp. a trecut vremea si prin vara ne-am gandit ca ar fi timpul sa ne mutam.