reclamă la farmville

eu vreau să cred că oamenii, în esenţă, au creier.
adică, fiecare are voie să aibă o pasiune stupidă, potrivită mai degrabă pentru copii de la grădiniţă sau pentru alte mapamonduri. dar nu trebuie să dureze mai mult de câteva luni. asta cu indulgenţă.

am văzut la Fane linku’ ăsta, despre oameni care au fost dependenţi de farmville. de ce să ajungi dependent de farmville ? n-ai ce face cu viaţa ta ? nu pot să-mi imaginez oameni de peste 20 de ani care se gândesc la duş, la volan, în lift, în metrou, pe budă, în şedinţe, în bancă, în baruri, în somn la ce căc*t să mai facă la farmville. şi asta timp de mai multe luni la rând.

poţi să-mi explici că de fapt ştii ce faci, că eşti perfect conştient, că stai numai 20 de minute pe zi, când oricum nu ai ce face. acelaşi lucru îl zic alţii despre prafuri albe. oricum, în alea 20 de minute poţi să faci o grămadă de alte lucruri. spre exemplu, ai putea să intri să vezi ce-am mai scris eu. ai putea să citeşti 10 pagini dintr-o carte. ai putea să ieşi afară, să respiri nişte aer proaspăt.
un simplu calcul, 20 * 365 / 60 = 121 ore şi 30 minute. aproape 5 zile pe an, nonstop, de farmville. dacă ai renunţa la jocu’ ăsta stupid ai putea să consideri că ai mai câştigat o săptămână de concediu. sau nu…

dar de ce joacă lumea farmville ? e un joc fără finalitate; îl joci pentru că îl joci şi pentru ca să-l joci.
răspunsul, pe scurt, pentru că e proastă. când zic asta, mă refer la următorul lucru: e normal să te-apuci să joci farmville. nu e normal să continui să joci farmville. când a apărut jocul, a fost normal ca unii să îl încerce. ăştia au dat sfoară-n sfară-n ţară şi s-au apucat şi alţii. exact ca într-un sistem piramidal. în loc să renunţe la el în aceeaşi ordine cronologică, pionierii au fost reangrenaţi în circuit de alţi prieteni, care au aflat mai târziu. d’asta sunt proşti. pentru că nu ştiu când un lucru devine suficient şi deloc necesar.

experimentu’ cu banana şi maimuţele

într-o cuşcă ai cinci maimuţe. înăuntru pui nişte trepte care duc către o banană agăţată de partea de sus a cuştii. nu după multă vreme, o maimuţă se va duce să ia banana. în timpul ăsta tu arunci o găleată cu apă rece pe celelalte maimuţe. după ceva timp, o altă maimuţă va încerca să ia banana. celelalte maimuţe vor fi iar udate.

deja, maimuţele vor încerca să prevină stropirea lor cu apă rece.

găleata cu apă este ascunsă.
înlocuind o maimuţă din grupul celor cinci cu una nouă, aceasta va dori banana. spre uimirea ei, celelate maimuţe o atacă. o altă tentativă, acelaşi rezultat. maimuţa cea nouă se va linişti.

aducem altă maimuţă în locul uneia din grupul celor cinci iniţiale. evident, ea va încerca să ia banana, iar celelalte o vor ataca. inclusiv maimuţa adusă un pic mai devreme.

se continuă cu a treia maimuţă înlocuită, cu a patra şi cu a cincea.

de fiecare dată când o maimuţă nouă este adusă şi încearcă să ia banana, ea va fi atacată de restul. celelalte patru maimuţe nici nu ştiu de ce fac asta (nefiind udate cu apă rece niciodată), doar că aşa s-au obişnuit. asta e regula casei; dai la gioale când cineva vrea banana.

acest experiment are aplicaţii vaste. una dintre ele se referă la cum se crează politicile coorporatiste. dar uşor poate fi extrapolat şi la alte lucruri, cum ar fi farmville. pentru că îmi place să repet ce am zis, farmville îl joci pentru că îl joci şi pentru ca să-l joci. altceva nu contează.