jjgonzales

prieteni, că sunt împreună

când prietenii cei mai buni pot deveni cei mai mari duşmani… mai întâi, un banc.
doi indieni stăteau pe o culme. ochi-de-şoim se uita în zare în timp ce pană-de-vultur ascuţea săgeţile.
ochi-de-şoim: vin doi !
pană-de-vultur: feţe palide sau indieni ?
ochi-de-şoim: feţe palide !
pană-de-vultur: prieteni sau duşmani ?
ochi-de-şoim: prieteni, că vin împreună.
morala !? dacă sunt împreună, nu înseamă neapărat că sunt prieteni !

luis-fernando iese în club cu nişte preteni. doi la număr. clubu’ e mişto. tipele d’acolo sunt peste nivelul mediu al celor pe care le găseşte în bodegile pe unde pierde el vremea în uikend. de obicei el n-are şanse la ce mişcă pe-acolo, deşi au mai fost exemple când s-a surprins singur. în seara respectivă totul părea la fel ca în oricare altă seară. cu o bere în mână admira display-ul de dom’şoare, încercând s-o aleagă pe cea cu care o va da în bară de data asta.

nu peste multă vreme apare o tipă care arăta bine. prin simplul fapt că ştia să se mişte pe muzica din boxe arăta extraordinar. ca la miere, albine, furnici şi urşi veneau rând pe rând să-şi încerce norocul. luis-fernando rămăsese cu gura căscată din prima clipă. şi se minuna în continuare cum toţi încercau s-o abordeze şi plecau doar ca să-i facă loc următorului ghinionist. ea îl observă.

luis-fernando se hotărăşte să încerce şi el. deşi aici avea şanse mai mici ca la 6/49 a făcut câţiva paşi spre ea, încercând să-şi dea seama unde e coada. eu cred că ăsta ar fi fost un intro bun; s-o întrebe pe ea unde să se aşeze la rând. el a ales să nu. ea s-a dus la budă, iar luis-fernando a aşteptat-o să iasă. iar i-a tăiat unu’ faţa şi trebuia să aştepte. decide să se aşeze undeva în drumul ei şi, atunci când va trece pe-acolo, să-i zică ceva.

ea vine, dar nu trece. se opreşte lângă el. surprins de schimbarea de situaţie, luis-fernando încearcă să se regrupeze. soluţia vine însă din partea ei. îl întreabă ai o ţigară ?. luis-fernando, cu un exces de spontaneitate şi inovaţie, răspunde am două !. continuarea ei, atunci lasă !. creieru’ lui luis-fernando procesează repede informaţia şi îşi dă seama că poanta lui nu a fost poantă. ea a crezut că mai are exact două ţigări şi nu a vrut să-l văduvească de vreuna. se uită repede în pachet şi, pentru că stelele îi zâmbeau în seara aia, vede că mai avea trei. îi arată şi ei. îi oferă o ţigară. i-o aprinde şi încep să vorbească.

fac cunoştiinţă. el luis-fernando, ea alita. ea îl prezintă şi prietenelor ei. el încearcă acelaşi lucru cu ai lui, numai că aştia doi au fost lipsiţi de reacţie sau ţărani. greu de spus clar. alita se miră şi se retrage un pic. unul dintre amici îl întreabă dacă fata aia n-are cumva 15 ani ? stelele sunt acoperite de nori şi inspiraţia proastă îl determină pe luis-fernando să încerce să afle câţi ani are de fapt alita. avea suficienţi. dispare iar, dar nu mai revine. era momentul ca luis-fernando să meargă să joace la loto.

eu ştiu că nu e frumos, nici recomandat, să întrebi o femeie câţi ani are. dar nu cred că ar conta atât de mult în decizia ei de a renunţa să mai stea de vorbă cu tine. tocmai de aceea tind să cred că un rol mult mai important îl au ăia cu care ai ieşit în târg. mie nu mi-e ruşine cu prietenii mei, dar evit cât pot de mult să-i scot la înaintare pe ăia nepotriviţi. îi rotesc în funcţie de context .

întrebarea este: e recomandat să rişti să-i prezinţi nişte prieteni care lasă impresia că sunt cocalari ? chiar dacă în realitate nu sunt. dar au şanse mari să pară. s-aştepţi să te placă atât de mult încât să compenseze eventualul dispreţ faţă de unii dintre ei ? sau broes before hoes ?

post-uri similare:

1. îţi place româneşte sau… ?
2. unu’ si cu una fac întotdeauna …